Sighisoara

• Paun Ana Maria - XII F
  

Sighisoara este situata aproximativ in centrul Romaniei in sudul judetului Mures, fiind legata rutier de Europa prin drumul european E60. Este un oras superb care adaposteste o istorie de mii de ani, un oras unde convietuiesc in armonie mai multe nationalitati. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea "Perla Transilvaniei". Orasul si cetatea au fost intemeiate in Evul Mediu. Sighisoara a fost fundata de emigrantii germani in a doua jumatate a sec. al XII -lea. Cetatea Sighisoara este considerata si astazi a fi cea mai frumoasa cetate locuita din sud-estul Europei.

Sistemul defensiv al cetatii

Sistemul defensiv construit si aparat de bresle era compus dintr-un zid lung de 9.30 m, 14 turnuri de aparare si 5 bastioane de artilerie. Din el se mai pastreaza pana azi 9 turnuri, 2 bastioane si o parte din zidul de incinta.

Turnul cu Ceas

Este principalul punct de interes al cetatii si reprezinta simbolul orasului. A fost construit pentru a apara poarta principala a cetatii. A primit aceasta denumire datorita ceasului cu figurine, unic in Romania, aflat la etajul al patrulea. Turnul prezinta cinci nivele, care impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m.

Pe fatada dinspre oras nisa cuprinde in partea de jos un alt tobosar care bate sferturile de ora. Alaturi se afla o figurina enigmatica a unui barbat, cu parul lung, care avea probabil in maini biciul si securea, si care reprezinta imaginea calaului. In partea superioara se regasesc 7 papusi asezate pe un disc rotativ, care reprezinta zilele saptamanii. La ora 12, odata cu ultima bataie a ceasului, figurina zilei trecute se deplaseaza, facand loc figurinei zilei care incepe.

Acoperisul, care are o inaltime de 34 metri, a fost distrus in urma unui mare incendiu in anul 1676, dar a fost refacut un an mai tarziu. Acoperisul se incheie cu un mic glob de aur, deasupra caruia se afla un stalp meteorologic. In varful acestui stalp se afla un cocos care se roteste in bataia vantului. Astazi acest turn adaposteste Muzeul de Istorie al orasului Sighisoara, cu colectia de arheologie, farmacie, mobilier, unelte si produse ale breslelor, orologerie, etnografie, toate oglindind istoria cetatii Sighisoara.

La etajul al IV-lea se afla mecanismul ceasului din turn. Are doua cadrane cu diametrul de 2,4 metri asezate pe fatadele turnului dinspre cetate si dinspre Orasul de jos.

Turnul Fierarilor

A fost ridicat in anul 1631 pe o baza dreptunghiulara, apare masiv si relativ scund. Vazut dinspre cetate, pare mic ca dimensiuni, dar este impunator vazut dinspre oras. Rolul sau era sa apere Biserica Manastirii in caz de asediu.

Turnul Franghierilor

Acest turn este unul din cele mai vechi edificii ale Sighisoarei, fiind si singurul turn locuit din cele pastrate pana azi. A fost ridicat pe zidurile vechii cetati si a fost distrus in anul 1241. Forma actuala o are din anul 1305 si este unul din putinele turnuri neatinse de incendiul din 1676. Din punct de vedere strategic, a facut parte din vechea fortificatie din varful dealului.

Turnul Macelarilor

Este unul din cele mai vechi turnuri, datand din secolul XV. Turnul a avut un rol imporant in apararea laturii de vest a cetatii. In fata turnului s-a ridicat ulterior un bastion de pe care artileria avea o larga arie de tragere.

Turnul Cojocarilor

Se afla la mica distanta de Turnul Macelarilor de care este legat prin poarta Torle. Pare a fi construit in jurul anului 1350 odata cu zidul cetatii. A fost distrus de incendiul din 1676 si refacut ulterior. Este modest ca arhitectura, fiind contruit pe o baza patrata.

Turnul Croitorilor

A fost construit tot in al XV-lea. Parterul este strabatut de doua ganguri carosabile, care se puteau inchide prin porti masive de fier. In anul incendiului,1676, in acest turn se gaseau, in afara de importante cantitati de grane, praf de pusca, precum si proiectile. In urma incendiului praful de pusca a explodat, iar partea superioara a turnului impreuna cu unul din ganguri au fost distruse. In 1935 bolta a fost readusa la forma initiala, iar gangul redeschis circulatiei.

Biserica Manastirii

Edificiul, monument de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului cu ceas.Între Biserica manpstirii si actuala Biserica Romano-Catolica din strada Bastionului exista, inca din secolul al 14-lea, un comlex manastiresc al calugarilor dominicani si al calugaritelor franciscane. Manastirea, ridicata initial la poala dealului, in stanga scarilor acoperite, este atestata inca din 1298 intr-un document prin care papa Bonifaciu al 8-lea acorda indulgente celor care o viziteaza. Dupa reforma, in 1556, averile manastiresti sunt secularizate, iar calugarii alungati din cetate (sub presiunea autoritatilor habsburgice, in 1723, franciscanii revin in cetate), cladirea devenind sediu al administratiei publice. În secolul trecut cladirile manastiresti au fost demolate in locul lor ridicandu-se edificiul Consiliului municipal, iar pe locul vechii capele a maicilor franciscane s-a cladit actuala biserica romano-catolica din strada Bastionului.
Din vechea biserica s-au pastrat partial numai zidurile extinse cu ocazia recladirii din anii 1484-1510. Din fosta manastire se mai conserva doar un coridor pe latura nordica; forma actuala dateaza din 1677. Lacasul, construit in sistemul bisericilor-hala, reprezentativ pentru stilul gotic, are corpul principal alcatuit din trei nave de inaltimi egale; dimensiunile bisericii ating 44,5 m lungime si 12,6 m latime; in arhitectura monumentului sunt evidente si elemente ale barocului praghez, raspandit in adoua jumatate a secolului al 17-lea in Europa Centrala. Dintre obiectele de valoare artistica si istorica retine atentia o cristelnita din bronz cu o inscriptie in limba latina care atesta ca aceasta lucrare s-a savarsit prin mainile lui Iacob, turnatorul de clopote, in anii domnului 1440; decorata cu motive mitologice, biblice si flori de crin, cristelnita este un exemplar de frunte al stilului gotic transilvanean.

Un toc de usa din piatra, decorat cu motive florale zidit in peretele din nord, realizat de sculptorul pietrar Toma din Sibiu, in anul 1570, este tipic stilului renascentist.Tot intr-un amestec de stil renascentist si baroc este realizat si altarul, bogat ornamentat, una din cele mai frumoase lucrari plastice din Transilvania, construit in anul 1680 de sculptorul Johann West si pictorul Jeremias Stranovius, mesteri breslasi calatori; tot ei sunt creatorii actualei orgi a bisericii.
Dupa ce Transilvania devine principat autonom, ca urmare a dezvoltarii comertului cu Orientul, seniorii cetatii si breslele mai bogate se mandreau si considerau o datorie de onoare sa-si impodobeasca stranele cu covoare orientale.35 de asemenea covoare de mare valoare artistica din secolele 16 si 17 formeaza zestrea sim podoaba bisericii.

Galerie foto: