Cimitirul vesel

• Gogu Loredana - XII F

Asezat pe malurile Tisei, raul care formeaza granita cu Ucraina, inconjurata de Muntii Carpati, Sapanta este o comuna cu 5000 de locuitori, nu foarte multi in comparatie cu alte zone din Maramures - o provincie in nordul Romaniei.

O regiune parasita de Dumnezeu unde accesul este dificil, Maramuresul a cunoscut importante transformari datorate majoritar unor factori din exterior. Aceasta relativa izolare ne ajuta sa intelegem de ce in ziua de azi locuitorii acestei zone prezinta un atasament extraordinar fata de pamantul lor, un aprig spirit de independenta, un real exemplu de viata si o stricta respectare a traditiilor.

Fiecare dintre copii isi intemeiaza o familie, ceea ce reprezinta un simbol al succesului. Fiecare membru al familiei are propriile responsabilitati: femeia cu treburile gospodaresti, copii mici cu ingrijirea gradinei, sotul cu cresterea animalelor si munca in padure, copii pazesc animalele, fetele ajuta la treaba in casa si invata sa tese, sa toarca si sa brodeze.
Locuitorii Sapantei respecta cu strictete traditiile religiei ortodoxe fiind credinciosi infocati.

A face parte din comitetul bisericesc este o indatorire dar in egala masura si o onoare.
Duminica, toata lumea, tineri si batrani, se imbraca in costumele nationale si sarbatoresc independenta provinciei.

Taranului roman niciodata nu ii este frica de moarte. Pentru el, moartea reprezinta o usa deschisa spre eternitate. Moartea este un fenomen natural unanim acceptat, dar natural si nicidecum de origine maladiPrezenta in intregul lant carpatic, padurea este o perla a naturii, ea reprezentand atat un izvor de inspiratie cat si un element fundamental ce sustine activitatea economica a Sapantei. Un simbol al durabilitatii si eternitatii, padurea este omniprezenta in regiune. Din timpuri stravechi locuitorii Sapantei s-au au manifestat o apartenenta fata de domeniul arhitecturii, fapt dovedit prin varietatea formelor geometrice si motivelor florale imbinate armonios cu elementele cadrului natural: soarele si luna.

Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din tata in fiu.
La inceput el a sculptat in jur de 10 cruci pe an. Metoda muncii sale s-a pastrat si in ziua de astazi. Lemnul de stejar a constituit pentru Patras materialul ideal pentru sculptura, el ramanand si in societatea contemporana martorul elementelor specifice ale culturii: motivele geometrice precum si basorelieful. Culoarea albastra atasata acestor creatii originale este un simbol al sperantei si libertatii.

In 1934 Patras a inceput sa scrie epitafuri pe cruci. De obicei acestea cuprindeau un scurt poem scris la persoana intai, intesat cu arhaisme, fraze caracteristice regiunii respective, nelipsind insa...erorile de scriere. Se remarca de asemenea caracterul filozofic al creatiei sale unde se observa o antiteza intre relativitatea mortii si caracterul dinamic al vietii, argumentul principal sugerat fiind evadarea din neant prin arta. Intreaga viata a satului este in stransa legatura cu acest cimitir. Intreaga populatie a Sapantei, de la pastori, fermieri si padurari la doctori si muzicieni a pastrat de-a lungul timpului vii traditiile si obiceiurile sacre ale comunitatii avand o contributie majora la dezvoltarea culturii si a constiintei nationale, a memoriei colective, creandu-se astfel o atmosfera vesela si nu in ultimul rand o noua conceptie asupra existentei pe fondul melodios al imnului vietii.

Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca acest monument al Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop. Nascut intr-o familie saraca, el a studiat cu Patras inca de cand avea noua ani, petrecandu-si vacantele sculptand in miniatura cruci si fresce. Avand o vocatie deosebita pentru scoala el a studiat un timp la Timisoara, intorcandu-se apoi in Sapanta in 1977, dupa moartea lui Stan Ion Patras, traind si desfasurandu-si activitatea in umbra maestrului sau, locuind de asemenea si in casa acestuia.

...LINISTEA MORTII DUPA VIATA ESTE CEVA PLACUT

Aruncand o privire de ansamblu asupra imaginii Cimitirului Vesel din Sapanta ne putem forma o parere proprie cu privire la traditiile locuitorilor acestei regiuni. Desi s-ar parea ca sobrietatea este caracteristica principala a acestui monument istoric si cultural, in realitate elementul definitoriu al acestei creatii il reprezinta caracterul divin al acesteia. Inzestrat cu o deosebita forta creatoare Stan Ion Patras a reusit sa transforme un loc aparent pustiu in care timpul s-a oprit in loc intr-un simbol al creatiei divine. Talentul, ingeniozitatea si mai ales munca sunt calitati incontestabile ale acestui maestru al arhitecturii el reusind in cele din urma sa atribuie o semnificatie filozofica creatiei sale potrivit careia viata reprezinta un timp al creatiei in care elementele cadrului natural isi aduc din plin contributia, ele simbolizand legatura stransa dintre om si natura, legatura evidentiata de asemenea si in operele marilor scriitori precum si in numeroase balade populare.

Legatura dintre om si Dumnezeu este sugerata insasi prin obiectul creatiei, crucea, care asemenea unei embleme a dreptatii si armoniei insoteste locuitorii Sapantei, asigurandu-le nemurirea. Promovarea de catre Ion Patras a unor noi ramuri ale culturii, arhitectura si sculptura, va face din Sapanta atat un loc de atractie turistica cat si un centru cultural important in regiune.

Analizand indeaproape mesajul emanat de acest grandios monument observam ca nu intamplator cei doi factori care marcheaza existenta, viata si moartea, sunt reliefati printr-o creatie arhitecturala. Astfel, durabilitatea unei constructii din piatra sau a unei sculpturi in lemn da peisajului o nuanta atemporala iar realizarea acestei opere de o fiinta umana semnifica dainuirea in timp a omului prin propria sa creatie.

Prin toate aceste caracteristici Cimitirul Vesel din Sapanta va reprezenta intotdeauna un exemplu definitoriu al dezvoltarii culturii pe teritoriul Romaniei, ridicand totodata si prestigiul locului pe care a fost ridicat.

Galerie foto: